In acorduri de - TARANTELA - , despre noi , cei din Valea-Viilor .

" O bucata de pamant din Transilvania . Valea unui parau cuminte, care se varsa in raul Tarnava Mare , o vale strajuita de dealuri impadurite , cu pante domoale , cu pasuni si fanete , cu pamant bun pentru intemeierea unor asezari omenesti .Padurea "smeilor si balaurilor" , ''gaura calda" asupra careia au primit drept de folosinta si "oaspetii" sasi . Locul unde acestia s-au asezat de mai bine de sapte secole , si au lasat ca mostenire patrimoniului cultural o remarcabila biserica fortificata . Romanii din Grui , lacasurile lor de rugaciune , limba si obiceiurile pastrate peste generatii si cantate de compozitorul Martian Negrea , fiu al acestor locuri .Pamantul in care romanii si sasii au stiut sa se inteleaga , sa treaca peste urgiile vremii si sa lase urmasilor un sat frumos , care pastreaza valorile culturii si civilizatiei ambelor comunitati . Un loc binecuvantat de Dumnezeu si de oameni . " ..........Foarte frumos spus . ...Este un fragment din cuvantul de inceput din Monografia satelor Valea-Viilor si Motis , realizata de prof. JAMPA ELENA , in anul 2006 .Inca o dovada de iubire pentru aceste meleaguri mirifice . Recomand din toata inima respectiva lucrare , in primul rand de lecturat si mai apoi de ...criticat . P . S . De asemenea initiative avem nevoie , comuna noastra are nevoie de imagine . Fiecare initiativa conteaza . Ca fiu al satului multumesc doamnei prof . JAMPA ELENA pentru munca depusa in slujba comunitatii noastre , pentru toata activitatea de profesor de limba franceza si de cercetator stiintific . AVEM RADACINI ADANCI IN ACEST PAMANT DE LEGENDA , si pentru asta trebuie sa fim mandri .
"Crestinul este cel ce nu traieste nici in trecut, nici in viitor, ci numai in prezent. Trecutul nu-l apasa, viitorul nu-l ingrijoreaza."Nicolae Steinhardt

marți, 1 aprilie 2014

Inca o sansa .

       Dupa ce a trait o viata plina de egoism, in care nu s-a gandit decat la el, nepasandu-i de cei din jur, un om a ajuns in iad.
       Cat de mult s-a cait atunci pentru tot ce facuse! Dar era prea tarziu.
       Chinuindu-se zi si noapte in flacarile iadului, se ruga incontinuu:
     - Iarta-ma Doamne, am gresit, dar acum m-am lecuit. 
    Nu mai sunt egoist deloc, ajuta-ma Doamne ca m-am schimbat si nu mai am pic de rautate in mine!

     In timp ce se ruga el, a aparut deodata un inger, care i-a spus:
     - Bucura-te omule! Dumnezeu ti-a ascultat rugaciunea si vrea sa-ti dea o sansa sa vii in rai, dar oare te-ai schimbat cu adevarat ?
      - Sigur ca da - zise omul cu nerabdare - sigur ca m-am schimbat!
     - Bine! - a mai spus ingerul. Vez firul care coboara acum spre tine ?
    Daca te vei urca pe el, vei ajunge in rai si vei scapa de chinurile de aici. Nespus de bucuros, omul a inceput sa se catare pe firul ce atarna deasupra iadului .Numai ca, pe masura ce se urca, a bagat de seama ca firul se subtia din ce in ce mai tare. 
     Cand s-a uitat dedesubt, sa nu-si creada ochilor! 
     Multi pacatosi se atarnasera de firul sau, incercand cu disperare sa scape din flacarile iadului.
     - Ce faceti ?! - striga omul speriat. Dati-va imediat jos, o sa se rupa firul si o sa cad iarasi. Dati-va jos, n-auziti ?! - tipa omul cu disperare si incepu sa-i loveasca cu picioarele .
     In clipa aceea, firul s-a rupt si au cazut cu totii.
     - Of, ingerule, uite ce mi-au facut ceilalti! Spune-i lui Dumnezeu sa-mi trimita alt fir, ca sa scap odata de aici!
     - Nu se poate! - i-a raspuns ingerul.
     - Cum asa ? Doar n-am nici o vina, firul s-a rupt din cauza lor!
    - Ba nu, firul s-a rupt din cauza ta si a invidiei tale. 
  Firul acela era firul credintei si ar fi putut tine si tot iadul daca ai fi avut incredere in cuvantul lui Dumnezeu si daca nu te-ai fi gandit doar la tine. 
  Ai spus ca te-ai lecuit de egoism si ca acum iti pasa de aproapele tau, dar nu este adevarat. 
  Fiind la fel de pacatos si rau, firul nu te-a tinut; de aceea s-a rupt.
   In viata nu va reusi cel rau, cel zgarcit si interesat doar de propria persoana.
  Poate ca va strange averi, dar in sufletul sau cu ce se va alege ?
   Dar cel ce ii ajuta mereu si cu dragoste pe ceilalti, acela strange in inima comori ceresti, devenind om cu adevarat, caci om este doar cel ce traieste pentru oameni.

 "Nu fi iubitor de sine si vei fi iubitor de Dumnezeu!

  Nu cauta placerea in tine si o vei gasi in ceilalti!”"

MULTUMESC !

Incercarea mea de a va introduce in atmosfera satului natal este una demna de remarcat .
Spun asta fara lipsa de modestie , desi subiectul este amplu si dificil de abordat .



Multe sunt lucrurile de aratat , multe sunt povestioarele de povestit , multe sunt colindele de colindat si cantecele de cantat .



Daca Dumnezeu are rabdare cu noi , sper din tot sufletul ca ranile noastre contemporane sa se vindece in acorduri de - Povestioara - , sau - Tarantella - , compuse de Martian Negrea .



Si mai sper ca aceasta incercare a mea sa fie de folos , chiar daca este loc de mai bine intotdeauna ! .......





ASADAR , SA NE BUCURAM IMPREUNA !